dă-mi un pachet de ţigări
du-mă într-o sală goală de teatru
un fel de seară în care pocneşte aluatul
o fată în şorţ de bucătărie cu buline roşii
îşi gustă mîncarea din vîrful degetului încovrigat
se strîmbă mai adaugă cimbru amestecă muşcă se muşcă
făina-i roşeşte-n obraji
dă-mi o sală goală cu scaune
să-ţi mimez toate astea
iar tu în personaje diferite spectatorii mei
şi nu - nu vom face sex
pe scena cu praf în
lumina aia aproape clipită de
bec ce atîrnă spre noi
nici pe scaune unde au
stat oamenii unde au
rîs oamenii
au plîns şi-au
muşcat buzele iar la sfîrşit
toţi au aplaudat
şi ăla era cel mai frumos cîntec
ţi-aş mima pielea mea ca un aluat
nu ai voie să mă atingi
dar nici să mă laşi să cresc prea mult
tu doar să-mi spui ce prăjituri îţi plac
apoi să deschizi bine ochii
la sfîrşit
aplaudă-mă cu capul între palmele tale
